Chec negru de cafea si ciocolata

Ingrediente pentru un bundt cake:

• 1 3/4 cana de cafea proaspat facuta
• 2/3 cup cacao cernuta
• 1 1/2 cani zahar
• 1/3 cana ulei de floarea soarelui
• 1/3 cup suc de mere
• 1/4 amidon de porumb
• 2 lingurite vanilie sau 1 plic vanilie Finesse
• 1 lingurita extract de migdale
• 2 cani faina
• 1 lingura bicarbonat de sodiu
• 1 1/2 lingurite praf de copt
• 1/2 lingurita sare
• zahar praf pentru presarat

Fierbeti cafeaua la foc mic, adaugati praful de cacao. Lasati sa se raceasca.

Intr-un castron amestecati zaharul, uleiul, sucul de mere si amidonul pana cand zaharul este dizolvat. Adaugati apoi extractul de migdale si vanilia. Peste acestea se toarna cafeaua cu ciocolata.

Se cerne faina , se adauga praful de copt, bicarbonatul de sodiu, amestecand pana ce nu mai sunt cocoloase.

Se pune aluatul intr-o forma data bine cu ulei si se coace la foc mediu 45 de minute, verificand din cand in cand.

Cand e gata, se cerne zahar praf peste (dupa ce e rece). Se mananca complet racita. (A doua zi e si mai buna)

Vara, soare si vitamina D

Probabil cu totii stim ca pentru a avea oase sanatoase si puternice, pe langa calciu avem nevoie si de vitamina D. Din acest motiv toate suplimentele de calciu vin impreuna cu aceasta vitamina, iar mamele noastre ne-au spus povestea de fiecare daca cand incercau sa ne convinga sa mai bem o cana cu lapte. Dar sunt mult mai multe de stiut despre vitamina D, si se pare ca este cea mai importanta vitamina de care are nevoie organismul nostru.

Vitamina D este folosta de catre organism si de catre toate celulele noastre pentru buna-starea lor, serverste o plaja larga de functii biologice fundamentale si exista peste 3000 de gene controlate de vitamina D. Cercetatorii mereu gasesc beneficii noi de sanatate ale ei, in orice domeniu ar cauta.

Vitamina D influenteaza multe boli, cum ar fi:

• cancer
• hipertensiune
• boli cardiovasculare
• autism
• obezitate
• artrita reumatica
• diabet de tipul I si II
• scleroza multipla
• gripa
• imbatranire
• insomnie
• probleme de auz
• miopie
• depresie
• performanta atletica
• fertilitate
• si multe alte boli

Dar de unde luam vitamina D? Sursele alimentare sunt foarte sarace si de neincredere. Cea mai buna cale este prin expunerea directa la soare. Expertii spun ca daca stam la soare 10-15 minute in fiecare zi este suficient pentru nevoile corpului nostru. Dar in lunile de iarna? O alternativa ar fi suplimentele de vitamina D3. Mai multe informatii despre dozaj se pot obtine de la medici, dar se pare ca avem nevoie de mult mai mult decat se credea in mod traditional.

Persoanele care au nevoie de atentie speciala in legatura cu nivelul de vitamina D sunt cele supraponderale, femeile insarcinate, cei varstnici si persoanele cu tenul mai inchis.

Alta informatie care s-ar dovedi utila este ca ferestrele filtreaza acele lungimi de unda ale razelor solare de care are nevoie organismul pentru a produce vitamina D, iar daca traim (cel mai probabil) intr-un oras poluat, nivelul nostru de vitamina D este sigur foarte scazut.

Mai multe informatii despre vitamina D si bolile pe care le influenteaza se pot gasi in filmul de mai jos:

Muffins cu banane si fulgi de ovaz

Ingrediente pentru 12 muffins:

• 4 banane medii bine coapte
• 1/2 cana zahar brun
• 1/2 cana ulei de floarea soarelui
• 1 lingurita scortisoara
• 1 plic vanilie Finesse
• 1/4 lingurita sare
• 1 cana faina
• 1 cana fulgi de ovaz
• 2 lingurite praf de copt
• 1 lingurita bicarbonat de sodiu
• 1/2 cana stafide aurii

Se drobesc bananane, se adauga zaharul, vanilia, scortisoara, sarea si uleiul.

In alt castron se amesteca faina, fulgii de ovaz, praful de copt, bicarbonatul de sodiu si stafidele. Se adauga peste primul amestec.

Se pune aluatul in 12 forme de muffins si se coc 20-25 de minute la foc mediu.

Grasimi bune, grasimi rele

Cred ca toata lumea a auzit de teoria grasimilor bune si rele. Dar stim cu adevarat ce inseamna toate aceste notiuni?

Pentru inceput, se spune ca tipul de grasime pe care o consumam este important, nu cantitatea pe care o consumam.

• grasimile rele sunt grasimile saturate si trans-saturate: ele sporesc riscul aparitiei bolilor
• grasimile bune sunt grasimile mononesaturate si cele polinesaturate: ele scad riscul aparitei bolilor de inima

Cel mai mare dusman al nostru este nivelul colesterolului care este influentat de amestecul grasimilor in dieta noastra.

Aproape toate alimentele contin grasimi. Grasimile sunt importante deoarece ele sunt o sursa de energie, ele reprezinta un constituent important al membranei celulare, organismul folosete colesteroul ca materie prima pentru obtinerea estrogenului, testosteronului, vitaminei D si a altor compusi vitali, grasimile influenteaza raspunsul organismului la semnalul dat de insulina pentru asimilarea zaharului.

Grasimile si colesterolul sunt impachetate in particule imbracate in proteine, numite lipoproteine.

• LDL (Low-Density Lipoproteins): transporta colesterolul de la ficat la restul organismului. Cand este prea mult colesterol in sange, acesta poate forma cheaguri de sange care la randul lor pot subtia arterele si cauza atacuri de cord si cerebrale. Din acest motiv colesteroul LDL mai este cunoscut si ca fiind colesterolul rau.
• HDL (High-Density Lipoproteins): curata sistemul circulator de colesterol rau LDL, de artere si il transporta inapoi la ficat pentru distrugere. HDL mai este cunoscut si drept colesterol bun.
• trigliceridele compun majoritatea grasimilor pe care le mancam si traverseaza sistemul nostru circulator. Sunt atat de importante deoarece reprezinta vehiculul principal de transport rapid al celulelor, dar excesul poate fi nesanatos.

Grasimile bune sau nesaturate sunt predominante in plante. Sunt doua tipuri de grasimi nesaturate:

• grasimi mononesaturate, gasite in: uleiuri de rapita, de arahide, de masline, in avocado, in nuci: migdale, alune de padure, nuci pecan, seminte de dovleac si susan.
• grasimi polinesaturate, gasite in: uleiuri de floarea soarelui, de soia si in, in nuci, seminte de in. Grasimile omega 3 sunt un tip important de grasimi polinesaturate.

Grasimile rele sau saturate sunt produse de catre organism pentru necesitatile noastre proprii, deci nici nu e nevoie sa le obtinem din alimentatie. Cand consumam alimente care contin astfel de grasimi, efectele pot fi boli cardiovasculare. Grasimile saturate se gasesc predominant in carne, peste, fructe de mare, lactate, dar si in alimente din plante ca ulei si lapte de cocos, unt de cacao, ulei de palmier.

Grasimile hidrogenate sunt obtinute prin incalzirea grasimilor vegetale in prezenta hidrogenului, facandu-le mai stabile si mai rezistente la caldura. Grasimile partial hidrogenate si cele complet hidrogenate sunt folosite in restaurante si fast food-uri pentru prajit, de catre patiserii, in margarina sau chips-uri. Aceste grasimi sunt chiar mai rele decat garsimile saturate deoarece cresc nivelul colesterolului LDL si scad nivelul HDL. Ele pot cauza boli cadriovasculare, atacuri cerebrale si diabet.

Vitamina B12

Functiile primare ale vitaminei B12 sunt in formarea hematiilor, in mentinerea unui sistem nervos sanatos si in cresterea si dezvoltarea normala a copiilor.

Deficienta poate cauza anemie (oboseala, respiratia grea, rezistenta mica la infectii), degenerari ale sistemului nervos, degradari ireversibile neurologice.

Vitamina B12 este stocata in cantitati mici in organism, in special in ficat.

Este stiut ca vitamina B12 este sintetizata in mod unic de catre bacterii si se gaseste in primul rand in carne (mai ales ficat), oua si produse lactate. Dar plantele? Ele nu contin vitamina B12?

Am citit unele articole care pretindeau ca granele, bananele, cartofii, nucile de Brazilia sau avocado contin cantitati mici ale acestei vitamine. Asa ca multi au declarat ca oricine alege o dieta vegana, lipsita de orice aliment de origine animala, va suferi la un moment dat de cauzele deficientei vitaminei B12. Deci ce e de facut? Sa apelam la suplimente alimentare si vitamine din cutie?

Adevarul este ca plantele contin vitamina B12, iar plantele cultivate ecologic contin cantitati chiar mai mari decat cele crescute neecologic fertilizate chimic. Acest lucru se datoreaza bacteriilor care traiesc in sol si deoarece radacinile plantelor au capacitatea de a absorbi vitaminele produse de aceste microorganisme din pamant.

Daca vreti sa cititi mai mult, puteti vizita:

http://www.tcolincampbell.org/courses-resources/article/b12-breakthrough-missing-nutrient-found-in-plants/?tx_ttnews[backPid]=76&cHash=135f525da5

Prin urmare concluzia este:

• cumparati, daca se poate, fructe si legume crescute organic
• nu luati suplimente pentru vitamina B12 promovate de cei care pretind ca daca nu consumati carne, nu veti avea niciodata un nivel normal al vitaminei

Budinca de mere si fulgi de ovaz

Ingrediente:

• 1.5kg mere, taiate felii
• 1/2 cana zahar brun
• coaja si zeama de la 1 lamaie, sau mai putin
• 1 1/2 cani fulgi de ovaz
• 1/2 cana faina
• 3 lingurite scortisoara
• 1/3 cana zahar
• 1/2 cana stafide sau/si alte fructe uscate

Se taie merele si se amesteca cu sucul de lamaie, coaja de lamaie, scortisoara si jumatate din cantitatea de zahar.

Se amesteca fulgii de ovaz cu uleiul si restul de zahar.

Se pune amestecul de mere si cel de fulgi de ovaz straturi intr-un vas termorezistent, terminand cu un strat de fulgi de ovaz. Se presara zahar.

Se coaca o ora, la foc mediu, verificand din cand in cand.

Muffins cu morcovi si ananas

Ingrediente pentru 12 muffins:

• 1 3/4 cana faina
• 2/3 cana zahar brun
• 2 lingurita praf de copt
• 1/3 lingurita bicarbonat de sodiu
• 1/2 lingurita sare
• 1 lingurita scortisoara
• 1/3 lingurita ghimbir macinat si nucsoara
• 1/2 cana ananas, scurs si zdrobit
• 1/2 cana ulei de floarea soarelui
• vanilie
• 2 morcovi rasi
• 1/2 cana stafide

Intr-un castron se amesteca: faina, sarea, zaharul, scortisoara, nucsoara, ghimbirul, praful de copt si bicarbonatul de sodiu.

Intr-un castron seperat se amesteca ananasul, uleiul si vanilia. Apoi se toarna peste continutul primului castron. Se inglobeaza morcovii rasi si stafidele, cu grija, fara sa amestecam prea mult.

Se pun la cuptor pentru 20-30 minute la foc mediu.

De ce avem nevoie de acizii grasi omega 3?

Cu totii am auzit de acizii grasi omega 3. Conform credintei populare, acesti acizi se gasesc in primul rand in pesti, precum somon, macrou, halibut, sardine, ton, hering etc. Dar cand dieta ti se schimba la una vegetariana sau vegana, oricine s-ar intreba cum isi poate obtine acesti nutrieinti importanti din hrana bazata pe plante.

Acizii grasi omega 3, cunoscuti si ca acizi polinesaturati, nu pot fi produsi de catre organismul nostru, deci ei trebuie obtinuti din hrana. Ei joaca un rol crucial in buna functionare a creierului nostru (memorie si performanta de durata), in cresterea si dezvoltarea organismului, ei reduc riscul aparitiei onor boli cronice cum ar fi bolile de inima, cancerul, de asemena reduc inflamatiile.

Copiii care nu primesc destul omega 3 in cursul sarcinii risca sa dezvolte probleme de vedere sau nervoase.

Simptome ale deficientei acizilor grasi omega 3 sunt: oboseala, memoria slaba, pielea uscata, probleme cardiace, fluctuatii ale dispozitiei, depresia.

Este important sa avem un echilibru intre acizii grasi omega 3 si omega 6 in dieta noastra. Acizii grasi omega 3 ajuta la reducerea inflamatiilor, si majoritatea acizilor grasi omega 6 o promoveaza. Dieta mediteraneana are un echilibru foarte bun intre cele doua tipuri de acizi. Aceasta dieta nu contine multa carne (care este bogata in acizi grasi omega 6) si se bazeaza pe alimente bogata in omega 3, cum ar fi granele, fructele si legumele proaspete, uleiul de masline, usturoiul etc.

Care sunt alimentele bogate in acizi grasi omega 3?

• seminte de in, alune, nuci de Brazilia, seminte de canepa, seminte de dovleac
• boabe de soia, fasole, tofu
• dovlecelul de vara si de iarna
• legumele verzi inchise
• uleiuri: uleiul de in, de rapita, de soia
• fructe: zmeura, capsune
• broccoli, conopida, fasole verde, salata verde, varza
• germeni de grau

Laptele nostru cel de toate zilele

Produsele lactate... atat de utile in patiserie, la fursecuri, muffins, prajituri, tarte, placinte si orice altceva. Nimic nu se poate face fara unt, frisca, lapte, smantana sau branza dulce de vaci. Iar apoi cate sortimente de cascaval si branzeturi exista. Ele pot fi inlocuite de multe ori cu altceva, poate chiar la fel de gustos si de efect, dar cum ramane cu doza zilnica de calciu?

Calciul este cea mai importanta minerala pentru crestere, pentru stabilitatea organismului, pentru dinti si oase sanatoase. Un nivel corespunzator de calciu de-a lungul vientii poate ajuta la prevenirea osteoporozei.

Calciul de asemenea lupta impotriva chegurilor de sange, imbunatateste semnalele nervoase, contractia si relaxarea musculara, eliminarea unor hormoni si ajuta la mentinerea unui puls si a unei tensiuni normale.

Doza zilnica recomandata de calciu pentru un adult este in jurul valorii de 1000mg.

Alimente de origine vegetala care asigura mai mult de 300mg de calciu pentru 100g din alimentul respectiv sunt:

• cereale si grane
• legume: cele cu frunze verzi inchise sunt surse excelente de calciu: frunzele de sfecla rosie, frunzele de la arborele Moringa oleifera, frunzele de shinduf (Trigonella foenum), frunzele de nap, ramurile de lotus, frunzele de curry
• condimente: chimion, coriandru, cuisoare, asafoetida, oregano, seminte de mustar

Alte surse de calciu includ:

• nuci: migdale, seminte de susan
• fasole alba, fasole neagra, mazare, naut, boabe de soia, amaranth, porumb
• broccoli, bok choy, varza de Bruxelles, varza normala
• rubarba
• portocale, curmale
• alge

Si pentru a pleda in favoarea calciului de origine vegetala, conform unui articol de la Scoala de Sanatate Pulica de la Harvard, o cana de legume din familia varzei contine 357mg de calciu, spre deosebire de o cana de lapte, care contine doar 306. Aceste legume contin o forma de calciu care este mai usor asimilata de catre organism (unele legume cum ar fi spanacul contin acid oxalic, care interfereaza cu absorbtia de calciu).

Pe langa calciu, legumele din aceasta familie contin vitamina K, care impreuna cu acesta, joaca un rol esential in mentinerea sanatatii si rezistentei sistemului osos. Buna functionare a trei proteine din compozitia oaselor noastre depind de existenta acestei vitamine.

Pentru a citi mai multe:

http://www.fatfreekitchen.com/nutrition/calcium.html

http://www.soystache.com/sources_of_calcium.htm#Source

Dar proteinele?

Da, proteinele... Cand i-am spus mamei mele ca nu mai mananc carne sau alte produse de origine animala, prima ei intrebare a fost: "Dar proteinele? De unde iti iei proteinele?"

Cand proteinele sunt ingerate, corpul uman le descompune in aminoacizi, caramizeile constituente ale proteinelor. Unii aminoacizi sunt neesentiali - nu e nevoie sa fie obtinuti din alimentatie deoarece pot fi sintetizati de catre organism din alti aminoacizi, iar alti aminoacizi sunt esentiali - organismul nu ii poate sintetiza deci ei trebuie obtinuti din alimente.

Se considera ca proteinele alimentare fac parte din doua grupe diferite, depinzand de aminoacizii pe care ii asigura:

• proteinele complete contin cantitati mari de aminoacizi esentiali
• proteinele incomplete contin doar anumiti aminoacizi esentiali

Cea mai populara sursa de proteine complete este carnea si prin urmare se spune ca orice proteina de origine vegetala este incompleta si nesanatoasa. Acest lucru nu este nici pe departe adevarat. Nu voi incerca sa conving pe nimeni care sursa de proteine este mai buna si mai bogata, ci in schimb voi numi cateva plante care sunt bogate proteine (si astfel si mama mea va fi multumita ca am si eu de unde sa imi iau proteinele):

• amaranth*
• cereale si grane: hrisca*, secara, porumb, orez, paste integrale
• legume verzi cu frunze, inclusiv spanac
• legume: naut, fasole, linte, mazare, arahide etc
• drojdie alimentara*
• nuci si seminte: seminte de dovleac, migdale, arahide, alune, nuci caju, etc
• quinoa*
• alge - spirulina*, kelp, etc
• seminte de canepa, de susan, de floarea soarelui
• soia*: tofu, tempeh, lapte de soia, etc
• alte legume: varza de Bruxelles, cartofi, yuca, etc

* indica o proteina completa

Dupa cum se vede, exista o multitudine de plante care contin proteine complete si aminoacizi esentiali. Si doarece aproape majoritatea alimentelor de mai sus reprezinta proteine partiale, ele pot fi combinate pentru a obtine proteine complementare, care ne ofera cantitati adecvate de aminoacizi esentiali.

De exemplu, fasolea se poate combina cu unul din alimentele de mai jos:

• orez brun
• porumb
• seminte
• cereale
• nuci

Sau orezul brun se poate combina cu unul din urmatoarele:

• fasole
• seminte
• nuci
• cereale

Pentru mai multe infromatii si tabele cu proteine, va invit sa vizitati:

http://www.vrg.org/nutrition/protein.htm

http://www.internethealthlibrary.com/DietandNutrition/Protein-tables.htm

Soia sau nu soia?

Din moment ce dieta vegana presupune eliminarea toturor produselor de origine animana, inclusiv a laptelui, iaurtului, branzei pe care le iubesc atat, ma intrebam cum as putea sa le inlocuiesc cu alceva, la fel de bogat in calciu? O alternativa foarte populara este soia. Dar este soia sanatoasa? Ar putea afecta nivelul hormonal? Este sanatos sa o consum zilnic? (Din moment ce eram obisnuiat sa mananc zilnic produse lactate).

Raspunsul este foarte controversat. Se pare ca nu stim exact daca soia este sanatoasa sau nu. Multe acticole ridica in slavi beneficiile fitoestrogenilor din soia pentru femeile trecute de menopauza dar si pentru celelalte, pentru reducerea cancerului, a osteoporozei si a altor probleme de sanatate.

Dar raspunsul nu este chiar asa... Niste sfaturi utile de urmat ar fi:

• nu va atingeti de produse din soia modificata genetic!
• nu va atingeti de produse din soia foarte procesate!
• produsele de soia cu adevarat sanatoase sunt sunt cele bazate pe fermentatie: tempeh si miso (astept ziua in care aceste produse vor aparea pe rafturile din magazine, macar in cele naturiste)
• nu hraniti copiii mici cu produse din soia! "Este estimat ca un sugar hranit exclusiv cu o formula bazata pe soia primeste echivalentul de estrogen (bazat pe greutatea corporala) a 5 pilule contraceptive pe zi."
• cu toate ca soia reduce probabilitatea aparitiei tipurilor de cancer reproductiv, sporeste probabilitatea cancerului de tiroida si digestiv
• boabele de soia au niveluri ridicate de fitati. "Acidul fitic blocheaza capacitatea de absorbitie a unor minerale esentiale, cum ar fi magneziu, calciu, fier si in mod special zinc. Pe langa aceasta problema, boabele de soia sunt foarte rezistente la tehnici de reducere a fitatilor, cum ar fi fierberea indelungata."
• "Boabele de soia de asemenea contin inhibitori enzimatici foarte puternici. Acesti inhibitori blocheaza absorbtia thypsinei si a altor enzime de care corpul are nevoie pentru digerarea proteinelor."
• "Boabele de soia contin hemaglutinina, o substanta generatoare de cheaguri si care cauzeaza aglutinarea hematiilor. Aceste celule aglomerate nu pot absorbi oxigen pentru a-l distribui celulelor corpului si sunt incapabile sa mentina o sanatate cardiaca de durata."
• "Doar dupa o perioada lunga de fermentatie (cum se intampla in cazul produselor tempeh si miso) nivelurile de antinutrienti si de fitati sunt reduse, rezultand un produs cu o valoare nutritiva accesibila corpului uman."

Citatele sunt din articolul:

http://www.healingdaily.com/detoxification-diet/soy.htm

Puteti viziona filmul de mai jos pentru mai multe informatii:

Concluzia este ca nu stim inca atatea despre soia. Este dificil sa gasesti informatii utile si de incredere in toate articolele scrise despre soia. Cat despre mine, voi manca din cand in cand produse bio de soia, cum ar fi lapte de soia sau tofu, din moment ce sunt unicele produse de soia ce se pot gasi la noi.

Recent am gasit urmatorul articol despre primejdia consumului regulat de soia:

http://www.theecologist.org/green_green_living/behind_the_label/269552/behind_the_label_soya.html

Introducere

Ce este experimentul vegan?

Este incercarea mea de a descoperi calea spre o viata mai sanatoasa si de a ii convinge, daca se poate, si pe cei din jurul meu ca aceasta alegerea este una corecta. Este oare dieta vegana raspunsul? Nu stiu inca, dar sper ca voi descoperi mai multe in lunile care urmeaza.

Momentan citesc poate cea mai cunoscuta carte de nutritie scrisa vreodata, dar si cea mai controversata, care sustine ca dieta vegana este raspunsul la toate intrebarile si grijile noastre, la problemele noastre de sanatate, inclusiv la cancer.

Exeprimentul meu costa in incercarea de a trai cu o dieta vegana pentru o perioada de timp, in a descoperi retete noi, monitoriza nivelul meu de energie si efectua regulat analize.

Acest blog este pentru mine, este un jurnal de zi cu zi a exeprimentului meu si a exeprientelor mele, si nu in ultimul rand pentru cei din jur care ar putea gasi informatii utile printre paginile blogului.

Asa cum se stie deja, este destul de dificil sa gasesti anumite ingrediente sau produse vegane in Romania, cum ar fi cele bazate pe soia. Cred ca voi descoperi din ce in ce mai multe ingrediente imposibil de procurat cu cat mi se dezvaluie mai multe retete vegane. Dar acest blog este despre gatitul cu ingrediente la indemana, usor de gasit la piata din zona, la supermarket sau care se pot cultiva in propria gradina, pentru ce norocosi sa aiba una.

Si sa nu uitam poate de cel mai important lucru: consider ca ar fi o realizare extraordinara daca i-as putea convinge pe cei din familia mea sa manance mai sanatos. Toti membri familiei mele consuma regulat carne, si nu vad nici o speranta in a renunta la ea, le place pur si simplu prea mult. Nu vreau sa militez impotriva consumului de carne, fiecare este liber sa manance orice ii place, dar as vrea sa scot in evidenta ca exista o alternativa mult mai sanatoasa, ca ne putem procura toti nutrientii, proteninele in special, calciul, si din produse vegetale, fara riscurile pe care le implica alimentele de origine animala bogate in colesterol.