26 august 2010

Vitamina K

Vitamina K este considerata la ora actuala "noua vitamina D", aparand pe zi ce trece alte beneficii ale acesteia. Potrivit cercetatorilor, aproape oricine are carente de vitamina K, la fel cum cei mai multi au carente de vitamina D. Majoritatea oamenilor isi procura din alimente destul pentru a-si mentine o sanatate sanguina normala, dar nu destul pentru a-i feri de multe viitoare boli, cum ar fi:

  • calcificare arteriala, boli cadriovasculare si varice
  • osteporoza
  • cancer de prostata, cancer pulmonar si leucemie
Vitamina K poate fi clasificata dupa cum urmeaza:
  • vitamina K1, gasita in legume verzi, ajunge direct in ficat si ajuta la mentinerea unui sistem circulator sanatos. De asemenea previne calcificarea vaselor de sange si ajuta la retinerea calciului de catre oase si mentinerea unui structuri adecvate a acestora.
  • vitamina K2, produsa de bacterii in intestinul gros, nefiind insa absorbita de catre organism, ajunge direct in vasele de sange, oase si alte tesuturi, altele decat ficatul. Este prezenta in mancaruri fermentate, cum ar fi branzeturile si natto (soia fermentata), aceasta din urma fiind si cea mai bogata sursa de vitamina K2 cunoscuta in prezent.
Pentru a ne asigura ca nu ducem lipsa acestei vitamina esentiale, alimentatia noastra trebuie sa contina:
  • varza
  • spanac
  • broccoli
  • varza de Bruxelles
  • alte verdeturi si legume cu frunze verzi
Cat despre vitamina K2, cea mai buna sursa este natto. Dar cum probabil la noi nu vom gasi prea curand natto, optiunea urmatoare ar fi suplimentele alimentare (nu uitatati sa cititi cu atentie instructiunile de pe ambalaj inainte de le consuma).

24 august 2010

Gomboti cu prune

Cunoscut sub numele de szilvas gomboc, gomboti cu prune sau galuste cu prune, acest preparat sta sub semnul influentelor maghiare din vestul tarii. Mult timp am crezut ca pentru a face aceste delicioase galuste grasune e nevoie de multe oua, altfel aluatul se va desface la fierbere. Dar dupa ce am experimentat de cateva ori cu gnocchi fara oua, am indraznit sa intru si pe teritoriul strabun al gombotilor. Si mare a fost mirarea cand gombotii fara ou au iesit mai buni, mai usori si mai pufosi decat cei cu ou. (Am facut si eu si mama mea doua versiuni in paralel, cu si fara oua, de dragul experientei :o) ).

Asa ca in continuare voi prezenta retata de gomboti vegani cu prune.

Ingrediente pentru vreo 20 de gomboti (nu bag mana in foc ca atati vor iesi):
  • 500g cartofi (nu noi)
  • faina, pregatiti minim 500g
  • sare
  • nucsoara
  • 1 cana zahar
  • 1 cana pesmet
  • ulei de floarea soarelui
  • prune coapte si intregi (sa aveti pregatite cam 20)
  • scortisoara
Se fierb cartofii in coaja, pana ce se sunt moi si sfaramiciosi. Se lasa a racit.

Cand cartofii sunt reci, se pun intr-un vas si se zdrobesc. Se presara 1/2 lingurita nuscoara, 1/2 lingurita sare si incepem sa inglobam faina, cate o lingura, framantand, pana ce aluatul nu este prea lipicios, dar nici tare. El trebuie sa fie inca moale. Daca punem prea multa faina, gombotii vor deveni prea tari.

Se pune la fiert apa intr-o oala mare.

Se intinde aluatul pe o suprata presarata cu multa faina, incercand sa ii dam o forma dreptunghiulara cu o grosime de aproximativ 0.5-0.7cm. In functie de marimea prunelor, taiam bucati patrate in aluat, astfel incat sa se poata infasura cu usurinta o pruna. Presaram in fiecare patrat scortisoara si putin zahar, apoi plasam prunele. Luand in mana cate patrat, se lipesc colturile opuse peste pruna, si se formeaza bile, care se pun pe o suprafata cu faina. Ele trebuie sa fie bine lipite, altfel se desfac la fierbere.

Cand apa fierbe, se pune cate un gombot, cu atentie. Nu se pun prea multi, altfel se vor lipi intre ei. Cand incep sa plutesca, se mai lasa 5 minute, apoi se scot si se pun intr-un vas umplut cu apa rece. Se scot si se lasa la scurs. Se pun alti gomboti la fiert, repetand ciclul.

Se pune putin ulei intr-o oala joasa si se adauga pesmetul. Se prajeste putin, pana ce e auriu. Se ia de pe foc, se adauga zaharul, dupa gust (unii prefera mai dulce, altii nu) si se tavalesc gombotii prin acest pesmet.

Se serversc preferabil calzi.

19 august 2010

Bile raw de secara

Azi am dat peste aceasta retata pe site-ul lui Ani Phyo, care in mod original era pentru cookies si continea fulgi de ovaz, nu de secara. M-a surprins asa de mult numarul redus de ingrediente si simplitatea retetei, incat a trebuit neaparat sa o incerc!

Ingrediente pentru 8 bile:
  • 1 cana fulgi de secara (sau de ovaz, sau orz, sau ce vreti :o) )
  • 1/2 cana curmale fara samburi
  • 1 mana de stafide aurii
  • 1/2 lingurita scortisoara
  • apa
Se pun fulgii de secara si curmalele in robotul de bucatarie si se maruntesc, nu prea tare, cateva secunde. Se adauga apa, treptat, pana cand aluatul e destul de moale pentru a forma bile (mi-a iesit putin lipicios, dar ma gandesc ca fulgii oricum mai absorb din apa, deci mai bine mai umed decat mai uscat!).

Se opreste robotul, se mai verifica consistenta aluatului, se adauga scortisoara si stafidele, si in final, se formeaza bile care se mananca imediat sau se pastreaza intr-un castron cu capac in frigider.

Tabouleh

Aceasta este reteta originala (cel putin asa am gasit-o) a acestei salate traditionale libaneze.

Ingrediente pentru 2 persoane:
  • 2 legaturi patrunjel
  • 3-4 rosii medii
  • 1 ceapa medie
  • 1 mana de frunze de menta
  • 1/2 cana grau bulgur
  • zeama de la 1/2 lamaie
  • ulei de masline
  • sare, piper
Se pune graul bulgur intr-un vas cu apa si se lasa timp de o ora.

Se taie toate ingredientele marunt si pun intr-un vas. Se adauga graul bulgur scurs de apa, zeama de lamaie, uleiul de masline, sarea, piperul.

3 august 2010

Sezonul pepenilor

E vara, e cald, si nu ne putem gandi decat la ceva racoritor, la lenevitul intr-un hamac, pe o plaja pustie, savurand un pepene zemos si rece. Cum majoritatea dintre noi nu vor ajunge in viitorul apropiat pe o plaja, intr-un hamac, solutia cea mai palpabila este pepenele.
Toti iubim pepenii, mai ales pe cei verzi. Dar stim ca ei prezinta si valori nutrivite?

Pepenii verzi sunt o excelenta sursa de vitamine: vitamina A, care ajuta la mentiunerea unei vederi clare, si este de asemenea un antioxidant, vitamina C, care ajuta la imbunatatirea imunitatii, vindecarea ranilor, sanatatea celulara si dentara, si vitamina B6, care ajuta la buna functionarea a creierului si la transformarea proteinelor in energie.

Se stie ca rosiile sunt o foarte buna sursa de licopen, un antioxidant puternic care ajuta la prevenirea bolilor de inima si a cancerului. Pepenii verzi au insa cel mai mare continut de licopen dintre toate fructele si legumele.

Pepenele verde este o sursa excelenta de potasiu, esential pentru mentinerea bunei functionari a musculaturii si a sistemului nervos, ajuta la mentinerea echilibrului electrolitic si acid-bazic al organismului, si de asemenea scade riscul aparitiei tensiunii arteriale.

Pepenele verde mai contine aminoacizii citrulina si arginina, care ajuta intretinerea arterelor si a altor functii cardio-vasculare.

Dar sa nu uitam ca pepenele mai contine, pe langa multe vitamine si alte substante nutritive, si multa fructoza, care consumata in cantitati mari nu este tocmai sanatoasa. Dar daca tot aveti pofta de "ceva dulce", in loc sa va avantati sa cumparati diferite produse de patiserie, ciocolata sau alte produse procesate si ambalate ce contin mult zahar, mai bine puneti mana si taiati un pepene! :o)