Super-legume ieftine

Multă lume, mai ales scepticii, consideră (sau găsesc această scuză) că o alimentație sănătoasă costă mult, și nu e pentru oricine. Lumea se gândește imediat la alimente bio, la magazine naturiste, la tot felul de cereale, uleiuri, semințe exotice care sunt menite să ne golească buzunarele. Dar nu este cazul! De fapt, pentru cei ce nu știu, unele din cele mai sănătoase legume din lume sunt ieftine!

Care sunt aceste legume și de unde le putem cumpăra (cel mai ieftin)?

• Kale: Eu sincer, nu am văzut kale niciunde, sau de fapt, acum aflu și eu că această legumă e atât de sănătoasă. Kale este membră a familiei de zarzavaturi cu frunze verzi, închise la culoare și este plină de vitamina C, B și calciu. Este foarte bună împotriva depresiei.
• Broccoli: Este poate leguma mea preferată (cred ca avocado ar fi pe mândrul loc I). Broccoli le are pe toate: vitaminele C, A, E, K, B6, acid folic, calciu, potasiu, fier, magneziu, fosfor, fibre, beta-caroteni. De asemenea conține o substanță care neutralizează toxinele din ficat și ajută la detoxifierea organismului.
  Broccoli se găsește în toate supermarketurile. Încercați să îl alegeți cât mai verde, fără pete galbene sau maro.
  
• Dovleacul de iarnă: este o bună sursă de vitamina B6, importantă pentru sistemul imunitar și acid folic. Se găsește în toate supermarketurile și piețele.
  
• Cartofii dulci: dulci și aromați, sunt plini de fibre, proteine, vitamina A și vitamina C. Se găsesc cam în toate supermarketurile.
  
• Varza: intră în familia legumelor crucifere, ca și broccoli-ul, și împarte cu acesta toate beneficiile pentru sănătate.
• Merele: au un conținut scăzut de calorii și unul ridicat de fibre, multe fitochimicale și antioxidanți care luptă împotriva radicalilor liberi.
• Quinoa: este o proteină completă. Comparativ cu alte legume, quinoa are un conținut mai ridicat de calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, cupru, zinc. Quinoa se găsește cam în toate magazinele naturiste.
  
• Orezul basmati brun: este o sursă excelemtă de mangan, seleniu și magneziu. Îl puteți găsi în supermarketuri sau mai bine, în magazine naturiste.
  
• Orzul: este o cereală bogată în mangan, seleniu, fosfor, cupru, magneziu, fier, zinc și potasiu. Se găsește în unele supermarketuri și în magazine naturiste.
  
• Fasolea neagră: este o sursă de folați, fibre alimentare, proteine, magneziu, vitamina B1, fosfor și fier. O puteți găsi în supermarketuri sau magazine naturiste.
  
• Semințele de in: acizii grași omega 3 reprezintă o componentă importantă, care la fel ca vitamina B12, nu poate fi sintetizată de organismul nostru. Și nu va faceți griji, nu trebuie să începeți să mâncați pește, este de ajuns să consumați semințe de in. Acestea se pot presăra peste cerealele de la micul dejun, se pot pune sub formă măcinată în diferite preparate pentru a le lega. Sunt ușor de găsit în toate supermarketurile și magazinele naturiste, atât sub formă întreagă, cât și măcinată (la Dm de exemplu).
  
• Semințele de floarea soarelui: sunt printre cele mai ieftine semințe pe care le puteși găsi, iar dacă optați să le consumați sub formă crudă, aduc un aport important în dietă, deoarece conțin muntă vitamina E. Le găsiți sub formă crudă cam în toate supermarketurile și magazinele naturiste.
  
• Semințele de susan: atât de populare în bucătăria asiatică, aceste mici semințe sunt pline de calciu și magneziu.
• Migdalele: dacă încă nu ați încercat migdalele crude, atunci acum a venit timpul pentru a o face! Migdalele sunt bune pentru inimă și pline de vitamina E, un atioxidant care ajută la prevenirea îmbătrânirii. Ele se găsesc în toate supermarketurile.
  

Pentru a citi tot articolul, puteți intra aici.

Yummy Stuff

Cine are pofta de ceva bun și fără conservanți, recomand să încerce produsele de patiserie oferite de firma Radha-Damodara, pe care le găsiți în magazinele din Timișoara, cum ar fi Novatim, alimentara de pe colț din intersecția dintre Rebreanu și Martirilor sau alte magazine alimentare. Din păcate, fiind o firmă mică și cu bun simț, nu au reușit să pătrundă în mafia marilor hipermarketuri din Timișoara, care se pare că cer mai mult decât produse de bună calitate și foarte gustoase.

Aici este o scurtă prezentare a produselor oferite de patiserie:



Tot de la cei de la Radha-Damodara așteptăm cu sufletul la gură deschiderea noului restaurant vegetarian cu influențe indiene! :o)

Hummus varianta 2

Această rețetă simplă de hummus este inspirată de la colega mea de la servici, Ana, care de fiecare dată când prepară acest hummus, mi se pare atât de bun și fresh, încât mi-am permis să îl încerc și eu și să îl imortalizez pe blog :o) Îi mulțumesc Anei pentru această rețetă minunată!

Timp de preparare: 2 - 2.5 ore

Ingrediente pentru 2 porții (cam 1.5 căni, dar recomand să se facă mai mult, dacă tot stă atât în apă):

• 150g năut nefiert (nu folosiți conserve, gustul nu se compară)
• 1 lingură ulei de măsline
• 2 căței de usturoi tăiați mărunt
• 1 linguriță chimen măcinat
• 1 linguriță coriandru măcinat
• 1 lingură zeamă de lămâie
• sare după gust

Se pune năutul în apă cu o linguriță de bicarbonat de sodiu peste noapte. Apoi se scurge de apă și se pune la fiert, fară sare. Ar trebui să fie gata cam în 1-1.5 ore, sau când boabele sunt moi și se sfarmă ușor. Se scuge apa și se lasă la răcit.

Când năutul e rece, se pune în robotul de bucătărie și se procesează până se obține o cremă moale și cât de cât fină, adăugând câte o lingură de apă dacă e necesar. Se adaugă apoi zeama de lămâie, uleiul, usturoiul, chimenul, coriandrul și sarea după gust.

Pâine de casă

Ce poate fi mai bun decât să începem anul cu o pâine pufoasă și caldă, care dispare în stomacuri pofticioase în primele 10 minute ale ieșirii ei din cuptorul încins. Autorul acestei rețete este mama mea, dar nu pot spune că nu am contribuit cu nimic, dacă frământatul până ce au curs apele de pe mine contează :o) Mama mea spunea că a învățat taina pâinii de la mama ei, care probabil a fost inițiată la rândul ei de catre străbunica, etc. Așa că a sosit și momentul inițierii mele în arta străbună a făcutului pâinii.

Timp de preparare: cam 2 ore

Ingrediente pentru 2 pâini:

• 1kg făină
• 560ml apă călduță
• sare
• 3-4 linguri ulei
• 50g drojdie
• 1/2 cană apă călduță
• 2 lingurițe zahăr

Se pune drojdia sfărâmată în apă cu 1 linguriță zahăr, într-un loc cald și se lasă la crescut câteva minute. Când drojdia iese din cană, se toarnă într-un vas mare și se adaugă 500g de făină și 400ml de apă călduță. Se amestecă cu o lingură de lemn, până ce aluatul e omogen, ridicând lingura de lemn în timp ce amestecăm (drojdia are nevoie de aer pentru multiplicare). Acest prim aluat de numește plămădeala. El se lasă din nou la crescut cam 10 minute, acoperit cu un prosop de bucătărie.

Se ia aluatul și se înglobează restul de făină, restul de apă, puțină sare și 3-4 linguri de ulei de măsline, frământând în continuu. Continuăm să frământăm și să tragem de aluat cam 15 minute, echipate cu haine lejere, preferabil de aerobic :P, pentru că vom transpira mult. Tradițional, frământatul dureză până când aluatul se desprinde de la sine de pe marginile vasului și de pe mâini, adică cel puțin 30 de minute. Dar mama mea zice că nimeni nu rezistă atât de mult (nici chiar pseudogospodinele de astăzi care petrec mai mult timp la sală decât în bucătărie), și că e de ajuns să ne oprim după 15 minute, când aluatul e omogen și fin, nu are cocolși de fănă, și face un fel de pânză de paianjen cand se desprinde de pe marginile vasului (și când nu ne mai putem simți mâna de atâta durere :P ). Se lasă acest aluat bine lucrat la crescut cam 30 de minute acoperit cu un prosop de bucătărie, într-un loc călduț.

Cam așa arată aluatul când e gata:

Se împarte aluatul în 2 părți egale și se trece la partea artistică a creatorului de pâine: design-ul. Fiecare decide ce formă dorește să dea pâinii, simplă, colac, rasucită, chifle, cornuri, etc. Mama mea a învățat să facă un soi ciudat de pâine rasucită formată din 3 părți. Astfel, pentru o pâine se ia aluatul și se împarte în 2 părți egale. Se ia o jumătate și se mai împarte în 4. Se ia câte o bucățică din cele 4 și se întinde într-o fâșie lungă cât tava. Se iau câte 2 fașii astfel formate și se împletesc, răsucindu-se în același timp în direcția opusă (e mai greu de explicat, dar cică astfel auatul va sta împletit). Se pune aluatul rasucit în tava unsă bine cu ulei, pe margini (avem 2 împletituri din acestea năzdrăvane până acum). Restul aluatului de la această pâine se mai împarte în 2, și se împletește la fel ca părțile mai mici anterioare. Punem aluatul astfel rezultat în mijlocul tăvii.

Se repetă și pentru a doua pâine.

Se ung pâinile cu puțină apă și se presară susan sau mac pe ele.

Se lasă pâinea la crescut, în tăvi, cam 20-30 de minute.

Se pun tăvile în cuptorul bine încins, dând focul la minim, cam 15 minute. Apoi se dă focul la mediu și se mai lasă cam 25 de minute, până când pâinile sunt rumene și frumoase.

Se scot pâinile din cuptor și se pregătesc într-o ceașcă puțină apă, zahăr și un strop de ulei. Se ung pâinile cu o pensulă, astfel vor luci fără să folosim ouă.

Și, după lungi travalii și o jumătate de zi pierdută :o) , pâinile sunt gata!