Ziua 4

Încet încet mă obișnuiesc cu dieta asta a lui pește, dar nu cu peștele, din păcate. Mă mai urmărește gătitul și mâncatul peștelui în cele mai întunecate coșmaruri, să nu mai vorbim că mirosul persistă și a doua zi cu toate aerisirile posibile.

Just a friendly reminder pentru cei care nu au citit și postările anterioare. Este vorba de o dietă paleo autoimună, nu de orice dietă. Aceasta exclude: glutenul (grâu, secară, orz), lactatele, ouăle, toate cerealele fără gluten (ovăz, orez, quinoa, amaranth, mei, hrișcă, etc), soia, cafeaua, alcoolul, zahărul, îndulcitorii artificiali, nucile, semințele, uleiurile procesate (sunt permise doar cele de măsline extra-virgin și de cocos), fasolea și alte leguminoase, catofii (sunt permiși doar cei dulci), sarea în exces, carnea de la animale crescute cu cereale, antibiotice și hormoni, mezelurile, legumele și fructele care nu sunt organice (fără pesticide vă rog). Ce se poate mânca? Ce a rămas! :o)

Este important să știi anumite lucruri de bază (unele țin doar de această dietă, altele sunt mai generale):

• mănâncă mult (nu este un sfat general, ține explicit de aceasta dietă, deci nu vă porciți! :o))
• între mese poți consuma apă caldă cu lămâie, pentru a îmbunătăți digestia (500ml apă caldă + zeama de la 1/2 lămâie bio). Încearcă să consumi 1l pe zi. (sfat general = G)
• primul lucru pe care trebuie să îl faci când te trezești este să bei 500ml de apă (la temperatura camerei, nu rece) (G)
• pune un praf de sare de mare în apa pe care o bei pentru o hidratare mai bună (electroliți) (G)
• bea cel puțin 2l de apă pe zi (nu alte prostii) (G)
• fă-ți cumpărăturile de 2-3 ori pe săptămână, pentru că o dată e prea puțin și cumpără mult
• legume/fructe de bază de cumpărat în cantități mari: spanac, cartofi dulci, dovleac de copt, cocos (sub diferite forme, eu consum multă nucă de cocos proaspătă de exemplu, aceea de băut), lămâi, portocale, mere (alte fructe care îți plac), broccoli, sparanghel, avocado, conopidă, dovlecei (eu nu mă prea înnebunesc după ei, dar sunt buni de pus la murat)
• gătește mult când o faci, gândește-te să îți ajungă pe cel puțin 2 zile. De exemplu: cartofi dulci la cuptor pentru 3 zile (de pus in salată), legume la aburi pe 2-3 zile, etc.
• o dată pe săptămână fă-ți murături într-un borcan mai mare (sa ajungă pe 1 săptămână). Când pui la murat un borca, trebuie să fie tocmai gata alt borcan, pentru că muratul durează cam o săptămână
• la fiecare masă mănâncă cel puțin 1/2 cană de murături fermentate natural
• la fiecare masă încearcă să mănânci din toate culorile. Eu reușesc doar la micul dejun și la prânz (mic dejun: budincă de dovleac la aburi cu făină de cocos și multe fructe de pădure congelate și alte fructe proaspete - cam prea mulți carbohidrați, ar fi bine să fie și ceva proteine, dar cum doar carnea este proteină în dieta asta, am hotărât că e bine și așa, prânz: o salată mare cu de toate, adică: legume la cuptor sau la aburi, legume proaspete, murături)
• găsește-ți cel puțin 2 alimente de ”urgență”, pe care mereu le ai acasă și îți face plăcere să le mănânci. Eu am ales cocosul, portocalele și merele.
• încearcă să mănânci cel puțin o masă pe zi cu proteină din carne, eu am ales cina, unde mănânc un păstrăv mic cu murături sau cu o salată mică cu multe frunze verzi. Recunosc că nici de această regulă nu mă prea țin, înecerc măcar o dată la 2 zile să mănânc pește.
• încearcă să urmărești următoarele reguli de combinare a alimentelor, pentru o digestie mai ușoară: carne + salata cu multe frunze (fără cartofi dulci, dovleac, sfecla, fructe sau avocado - vrem să aibă cât mai puține glucide și grăsimi), carne + murături, fructele se mănâncă fără alte alimente sau doar cu unt sau nucă de cocos, cu 1h înainte de o masă, cu 2h după o masă sau dimineața pe stomacul gol, salata cu de toate se mănâncă doar cu murături, fără alte combinații (de ex fără carne, fructe). Recunosc ca eu încalc aceste reguli dimineața, dar în rest încerc să mă țin de ele (pentru mai multe informații despre combinarea alimentelor pentru boli autoimune, recomand cartea ”The Body Ecology Diet” de Donna Gates. Dacă vă interesează în schimb să țineți și voi această dietă atunci recomand și cartea ”The Autoimmune Solution”, de Amy Myers)
• cina încercă să fie cât mai proteică, adică dacă alegi să mănânci carne o dată pe zi, atunci alege seara. Seara este foarte important să consumăm o masă mai mică dar proteică pentru că vom avea un somn mai odihnitor dar și pentru că reparararea mușchilor are loc când dormim și din acest motiv dorim să îi oferim corpului amino-acizii esenți pentru acest job important. Dacă nu suntem implicați in activități sportive, acest lucru nu este obligatoriu. Masa este mică în schimb, dacă exgeram cu o cina bogată, vom adormi mai greu. (G)

• după un antrenament (de forță sau cardio) mai intens, este foarte important să mâncăm o combinație de carbohidrați și proteine în următoarele 2h. Pentru femei: din cauza diferețelor hormonale, imediat după antrenament, la maxim 30 de minute, este esențial să consumăm o mică masă cu proteine, carbohidrații se pot mânca până în 2h după. De ce este așa de important să mâncăm ceva? Unii ar zice că preferă să nu mănânce nimic pentru că așa se vor arde mai multe grăsimi după. Fals. Dacă alegem să ne înfometăm în acest moment când corpul are cea mai mare nevoie de aminoacizi pentru repararea musculară și carbohidrați pentru a reface sotcurile de glicogen, corpul nostru, care e mai inteligent decât noi, învață din asta pentru viitoarele experiențe de înfometare și va alege să își facă rezerve mai degrabă, și nu să consume din grăsimile de pe burtică. Așadar, după antrenament aveți liber la o masă sățioasă, dar și sănătoasă! (G)
• înainte de un antremanent cel mai bine este să consumați o masă mai usoară bogată în carbohidrați. Dacă alegeți fructe, atunci cele cu mai puțină fructoză și mai multă glucoză sunt cele mai bune, banane, struguri, fructe uscate (fructoza se metabolizeaza de către ficat și nu veți avea energia dorită dată de glucoză), dacă alegeți legume, atunci cele cu amidon sunt cele mai bune: cartofi dulci, cartofi, dovleac de copt (conțin mult mai multă glucoză decât cerealele). Dacă alegeți cereale, atunci cele fără gluten sunt cele mai bune pentru că se digeră mult mai ușor (orez, ovăz fără gluten, quinoa, amaranth, hrișcă). Alegeți legume/cereale/fructe cu cât mai puține fibre, pentru o digestie mai rapidă. Câd de departe de antrenament să mâncăm? Cel puțin 30 minute dacă masa este extra light, de exemplu o banana. Mai puțin de atât și mâncarea nu se va digera, iar toată energia se va duce în digestie, și nu la muschi. Recunosc că eu nu respect aceste reguli pre-antrenament și post-antrenament, dar asta pentru că mă trezesc la ora 6 când îmi iau și medicamentul pentru tiroidă, după care cel puțin 1h nu am voie să mănânc nimic, la 6:30 sunt la sală, îmi fac antrenamentul în stare de post (ceea ce nu e recomandat pentru femei. De ce? Spre deosebire de bărbați care o duc foarte bine într-un antrenament în stare de post, sau fasted, noi, femeile, în loc să ardem grăsimile, corpul ăsta cu toți hormonii noștri feminini, va alege să facă depozite de grăsimi în schimb), pe la 8:30 sunt acasă, moment în care a trecut mai mult de 30min de la antrenament. Masa post-antrenament are prea puține proteine de obicei. Deci mai este loc de îmbunătățiri! (G) 
• (Pentru mai multe informații despre fiziologia atletului de sex feminin recomand cartea ”ROAR: How to Match Your Food and Fitness to Your Unique Female Physiology for Optimum Performance, Great Health, and a Strong, Lean Body for Life” de Stacy Sims)

Cam multă teorie, din păcate este mult mai mută, dar să ne oprim aici că altfel veți muri de plictiseală.

Ca să nu credeți că mă înfometez, iată ce am mâncat azi (am lucrat de acasă așa ca am avut timp să îmi pregătesc)

Mic dejun: cu banană, lapte de cocos (se pot inlocui cu dovleac la aburi), făină de cocos și fructe de padure

• 1 banană medie
• 1/4 dintr-o conservă de lapte de cocos
• în alte zile folosec dovleac copt la cuptor sau la aburi, aprox 1 cană
• un scoop de pudră proteică
• 3 curmale madjool tăiate
• fructe decongelate (eu am folosit mure și căpșuni) sau orice alte fructe

Prânz: Salata de iarnă călduță cu toate culorile curcubeului (mare!)

• 1 mână de frunze de spanac baby
• 1 sfeclă roșie fiartă
• 1 ceapă mică
• cartofi dulci și morcovi făcuți la cuptor, cam 1 cană
• conopidă facută la cuptor, cam 1 cană
• 1 avocado copt
• 1/2 cană de murături (eu am folosit dovlecel)
• ulei de măsline
• sare de mare

Despre femei puternice, dureri de spate si hummus cu rosii uscate

A trecut ceva vreme de când am auzit întrebarea stupidă: ”dar tu de ce ridici greutăți?”, care se poate ascunde și sub alte forme: ”nu știi că femeile nu trebuie să ridice greutăți?”, ”de ce ai vrea să ai mușchi mari?”, ”de ce vrei să arăți ca un bărbat?”, ”nu ți-e frică să te umfli prea tare?” și așa mai departe, știți și voi la ce mă refer, cel mai probabil dacă ați pus mâna pe o gantera mai grea de 5kg ați auzit personal asta de la tot felul de invidizi sau individe care ”știu mai bine”.

Ultima oară am auzit-o de la medicul neurolog la care am mers la începutul anului din cauza durerilor mele de spate. Ca tot omu ce merge la sală și nu își petrece tot timpul admirându-și fundul în oglindă sau făcându-și selfie-uri în noul outfit perfect asortat (aici trebuie să recunosc că vanitatea mea cârștigă, pentru că am o mică obsesie cu shopping-ul de haine de sală :P), durerile lombare apar la un moment dat în viață. Chiar dacă execuți exercițiile, sau încerci să le execuți corect, chiar dacă ai o progresie bine gândită, un program bine pus la punct, spatele, bată-l norocul, va intra în grevă și va spune: până aici, am nevoie de o pauză. În cazul meu a fost probabil o combinație de supra-antrenament și experimentarea cu un nou stil de a respira în timpul exercițiilor mele preferate, kettlebell swings, pe care le-am executat de mii de ori, niciodată cu durere sau cu discomfort. Până când, într-o bună zi am văzut un filmuleț pe youtube (pe care nu îl voi împărți cu voi, intenționat) în care un expert în domeniu, explică modul în care trebuie să respiri în timpul unui swing, motivând totul foarte logic. Totul bine și frumos, problema era că acestă metodă contrazicea modul de respirație pe care îl aplicam eu cu succes de atâta timp.



Exact cum se specifică în acest filmuleț, metoda corectă este să inspirăm când bila coboară și să expirăm când bila ajuge sus. De ce este acest lucru atât de important? Pentru că pe porțiunea concentrică sau pozitivă a mișcării vrem să avem cât mai multă stabilitate în tot corpul, abdomentul încordat, fesierii încordați, umerii retractați, tot corpul se mișcă unitar, vrem să exercităm cât mai multă forță dar să ne păstrăm și spatele în siguranță. Iar pentru cine ține minte lecția de la îndreptări, niciodată să nu ridici bara de jos fără să ții aerul în tine (în abomen, nu în piept), fără să ai tot corpul încordat și stabil. La fel și la kettlebell swings, vrem să ne ținem respirația până ajungem sus, când vom expira scurt și puternic, luând-o de la capăt în următoarea repetare: inspirăm scurt în abdomen când bila coboară, ne ținem respirația, expirăm scurt când bila ajunge sus. Este simplu, nu e așa? Atât de simplu și atât de eficient.

Dar, ghinionul face să fi văzut acea demonstrație în care respirația era inversată, iar eu, din prostie, am zis: hai să încercăm. Zis și făcut. Am luat bila mea obișnuită pentru swing-ul cu o mână, am expirat când bila cobora, am inspirat când bila urca. Am simțit o energie fără precedent, eram în stare să consum mult mai mult oxigen decât până atunci, bila plutea parcă singură. După ce mi-am terminat setul 100 de swings, am remarcat în schimb o mică durere în zona lombară. Acea mică durere s-a transformat a doua zi, când am încercat să fac genoflexiuni, într-una insuportabilă. Și de atunci era genoflexiunilor, a îndreptărilor și a swingurilor a apus pentru mine, cel puțin pentru moment.

De ce v-am spus toată povestea asta? Da, ca să mă puteți certa și nu în ultimul rând să puteți învăța din greșeala mea.

Iar acum întorcându-ne de unde am pornit, drumul meu a dus la medicul neurolog, pentru că durerea mea de spate nu mai trecea de o lună. După o consultație de 30 de minute medicul a concluzionat că nu este cazul unei hernii de disc, sau leziunea nervului sciatic, ci pur și simplu pentru că eu, fiind femeie, nu ar trebui să ridic greutăți. Credeam că un medic este mai inteligent de atât. Următoarele 10 minute au decurs prin a-mi ține morală și a-mi recomanda să nu mai ridic greutăți pentru că sunt femeie, și ce vreau să obțin? Să arăt ca un bărbat? De ce îmi trebuie mie mușchi? Nu arată bine pe o femeie oricum. Mai bine m-aș apuca de înot. Sau de ciclism (aici avea dreptate, înotul sau ciclismul nu solicită deloc zona lombară, deci sunt perfecte pentu cei cu probleme sau cei care sunt supraponderali și nu vor să își solicite încheieturile). Dar eu NU vroiam să fac înot sau ciclism, eu vroiam să ridic greutăți.



Așadar am dat din cap politicos, am spus da, așa e (știam că nu avea rost să conving un medic de beneficiile antrenamentului cu greutăți pentru femei), iar pentru următoarea lună jumătate nu m-am mai atins de vreo greutate, în schimb exercițiile calistenice mi-au venit în salvare (nu degeaba am o certificare în domeniu, ca să mă laud puțin). Cine spune că ai nevoie de greutăți să fii puternic? Când ai la dispoziție zeci de exerciții unde îți folosești doar corpul, o bară pentru tracțiuni și benzi elastice. Plus o sesiune de întărirea musculaturii lombare efectuate în fiecare seară, timp de 10 minute, care mi-a salvat spatele în tot acest timp.



O lună jumate mai târziu, în sfârșit am pun mâna pe prima greutate (4kg, în ce hal am ajuns!) :o) Până a putea efectua îndreptări cu 1.5 din greutatea mea mai este cale lungă, dar măcar știu că într-un final voi ajunge din nou acolo.

Iar pentru că este duminică și am fost cuminți toată săptămâna muncind din greu (la sală și la serviciu), merităm și noi niște good carbs, iată o idee super rapidă pentru un prânz sau o cină.

Aveți nevoie de:

• 1 broccoli
• 1 conservă de năut
• 1/2 dintr-un borcan de roșii uscate + uleiul din borcan (borcanul meu e de 280g)
• 1/2 pachet de lipii mici (adică vreo 5 bucăți)
• roșii
• măsline
• alte legume dacă doriți

Hummusul cu roșii uscate este probabil cel mai simplu și cel mai delicios ce se poate prepara în 5 minute. Golim conserva de năut, clătim năutul, punem năutul, jumătate dintr-un borcan de roșii uscate tot cu ulei și niște apă într-un robot de bucătărie, mixăm bine de tot, gata.

Broccoli-ul îl preparăm la aburi, 10 minute maxim, doar îl vrem verde viu și crocant, nu e așa?

Lipiile se taie fâșii, se așează într-o tavă cu hârtie de copt, se stropesc cu ulei de măsline, sare și oregano uscat, se dau la cuptor l80 de grade pentru 15 minute.

La final punem totul laolaltă și păpăm cu mare poftă. 

Duminică plăcută tuturor!

Mini burritos

Ingrediente pentru 12 bucăți:

• 1 conservă de fasole roșie
• 1 conservă de porumb
• 3 roșii medii
• 1 ardei kapia mare
• 1 pachet de lipii mici
• sare, piper, chimen, boia, chili
• 1 legătură de pătrunjel
• 1 lime

Se călește puțin ardeiul kapia tăiat mărunt, apoi se adaugă în tigaie roșiile tocate, fasolea (scursă și spălată) și porumbul (scurs). Se condimentează după gust cu sare, piper, boia, chili și chimen măcinat. Se lasă puțin pe foc până când zeama de la roșii s-a evaporat.

Între timp pregătim tava de muffins în care așezăm felii de lipie. Se pun 2 traturi suprapuse în fiecare formă, peste care punem umplutura. Tava merge la cuptor pentru 20-25 de minute la 180 de grade, până când lipia este rumenă.

Când scoatem tava din cuptor, așezăm mini buritos pe un grătar la răcit. Le mâncăm calde, cu pătrunjel (sau coriandru dacă vă place), zeama de lime (opțional) și smântănă vegetală (opțional).

Budinca de chia cu mango

Gustarea mea preferată de după un antrenament, ultra rapidă, delicioasă și sănătoasă! Că doar nu vrea nimeni după the dredded leg day să mai stea 1h în bucătărie la cratiță. Așadar iată favorita mea budincă de chia care se poate face cu orice fructe, proaspete sau uscate, nuci, semințe, etc.
Eu de data acesta am ales ceva mai simplu: mango și banană, ajungând să fiu foarte plăcut surprinsă de această combinație cremoasă și ușoară.

Ingrediente pentru o porție:

• 4 linguri de semințe de chia
• 3/4 cană lapte vegetal (eu am folosit de cocos)
• 1 mango bine copt
• 1 banană bine coaptă

Punem semințele de chia în lapte și le lăsăm măcar 10 minute până devin vâscoase. Apoi punem fructele tăiate felii, unele felii zdrobite.

Bile cu faina de cocos si unt de arahide

Ideale pentru un mic dejun pe fugă sau o mică gustare energizantă :o)

Ingrediente pentru vreo 20-25 de bile:

• 1 cană de curmale
• 8 linguri de apă
• 1/2 cană de unt de arahide natural neîndulcit
• 1 cană de făină de cocos
• 2 lingurițe de scorțișoară
• 2 linguri de pudră proteică de cânepă

Blenduim bine curmalele cu apa până obținem o pastă fină, apoi amestecăm manual restul ingredientelor, folosindu-ne mâinile pentru a ”frământa” mai bine.

Formăm bile și le păstrăm la frigider într-un recipient închis.

Smoothie cremos de mago, caju si fulgi de ovaz

Ingrediente pentru o porție gigantică sau 2 medii:

• 1 banană mare bine coaptă
• 1 mango bine copt
• 1 1/2 cană de lapte de ovăz, sau alt lapte vegetal, sau apă dacă nu aveți
• 2 linguri de caju
• 2 linguri de fulgi de ovăz
• 1 lingură de pudră proteică de cânepă (opțional)

Punem totul în blender (vă trebuie un blender puternic pentru asta, eu recent am avut marele noroc sa primesc de ziua mea un Vitamix nou nouț, frumos și drag pe care sper sa îl folosesc până la adâncă bătrânețe) și mixăm bine de tot până obținem un smoothie extraordinar de cremos. Dacă este prea gros mai punem 1/2 cană de lapte vegetal. Numai bun de înfulecat cu mare poftă după un antrenament sau de savurat împreună cu cineva drag, sau ambele în același timp, preferabil :o)

Salata de spanac cu avocado si migdale si salata de vinete cu ardei copt

Probail cea mai simplă salată pe care o veți face vreodată (sper că acum toată lumea va fugi să se alimenteze cu cele 3 ingrediente principale din conținutul acestei mega gustase și sănătoase salate). Inventată de mama mea, habar nu am de unde i-a venit ideea, preparată prima dată cândva dupa mesele copioase de Crăciun, rezultatul a uimit întreaga familie care s-a încumetat să guste din ea (adică pe ea și pe mine căci cu masculii ăștia carnivori feroce nu ai nicio șansă).

Ingrediente pentru 2 porții:

• 2 mâini de frunze proaspete de spanac tăiate
• 1 avocado bine copt feliat
• 2-3 linguri de fungi de migdale, prăjiți
• zeama de la 1/2 lămâie
• ulei de măsline
• sare 

Amestecăm toate ingredientele. Gata!

Alături de această minunat de simplă și de bună salată, mama mea ne-a mai uimit cu salata de vinete cu ardei copt, chifle proaspete și calde, ridichi din grădină.

Dacă vă interesează salata de vinete cu ardei copt, ea este la fel simplă:

• 2 căni vinete coapte și tocate congelate, care se lasă la decongelat
• 1 ceapă roșie tocată
• ardei copți tocați după gust
• ulei de măsline
• sare

Amestecăm toate ingredientele.

Gomboti cu prune v2.0

Off, dragii și dragele mele nu am mai apucat să scriu nimic pe blog de atâta vreme, nicio poveste, nimic interesant, nicio pățanie amuzantă. Chiar dacă nu s-a mai întâmplat nimic extraordionar în viața mea în ultimele luni, am reușit totuși să îmi bifez câteva itemuri de pe lista mea de todos. Cum ar fi: am reușit (multe aplauze vă rog!) după multă muncă și chinuri incredibile să îmi obțin certificarea de StrongFirst Bodyweight Instructor (care spre disperarea mea expiră în 2 ani și imediat trebuie să o iau de la capăt cu pregătirile), devenind astfel un stimat membru al comunității StrongFirst, și prima din România (nici nu vă puteți imagina cât de mândră sunt de mine, încerc să port tricourile lor unde apuc ca un păun în pijamale de Crăciun), iată și pagina mea personală, puțin goală, pe site-ul lor (asta e dovada pentru necredincioși):

http://www.strongfirst.com/instructors/romania/anamaria-damian.0013700000OIc8PAAT/

Apoi, doar o lună mai târziu am participat la seminarul ținut de Pavel Tsatsouline, fondatorul StrongFirst, omul de fier (nu cred că vreți să vă puneți cu el), tata kettlebell-urilor din vest (căci în Rusia este un sport național deja de secole), numit PlanStrong, unde, în 2 zile amețitoare, nopți albe petrecute cu ochii roșii de nesomn în baia de la hotel făcând calcule peste calcule, găleți și potopuri de informații în domeniul antrenamentului de forță, rezultate ale studiilor sovietice de-a lungul a zeci de ani de observații ale oamenilor de știință, formule care păreau mai mult chineză decât engleză, creier făcut praf și pulbere încercând să noteze și să asimileze cât mai mult, am plecat cu planuri de antrenament gata pentru a fi aplicate și testate pe propria mea piele sau pe pielea unor victime care vor bunăvoi a se încrede în capacitățile mele de antrenor. Dar să nu ne entuziasmăm prea repede, efectuarea unu plan de antrenament pe o lună necesită aproximativ 4 ore - asta luând în considerare un singur exercițiu.

După așa o vară tumultuoasă vă întrebați ce urmează? Începem pregătirile cu drag și zor pentru certificarea SFG, adică cea de kettlebells, my beautiful holy grail, pe care probabil o voi da la anu (fără și la mulți ani!).

Dar, poate ați observat că titlul acestei postări nu este: eu eu eu, hai să ne lăudăm! ci gomboți cu prune, versiunea 2.0. Dece 2.0? Pentru acum ceva timp a existat și versiunea 1.0, dar rețeta actuală este una mult îmbunătățită, veți fi surpriși cât de buni șiu pufoși ies fără a folosi deloc ouă!

Iată rețeta, pentru bomboți pentru toată familia (dacă aceasta numără vreo 10 indivizi înfometați)!

• 2kg de cartofi fierți în coajă, răciți și decojiți (cântărirea se face la final)
• 500g de făină albă de grâu
• 120g de griș
• 1/2 linguriță de sare
• 8-9 linguri de ulei vegetal (eu am folosit de floarea soarelui, dar se poate folosi oricare ce este în stare lichidă la temperatura camerei, nu aș recomanda de exemplu de cocos)
• o nucșoară rasă
• un plic de scorțișoară
• prune mai micuțe și mai rotunde (din alea de se fură de pe stradă de la vecini - așa am procedat și noi)
• 400g de pesmet
• zahăr după gust

După ce cartofii s-au răcit complet îi decojim frumos și îî zbrobim bine bine de tot. Apoi punem peste ei făina, grișul, sarea, uleiul și nucșoara, formând un aluat destul de lipicios. Este ok, nu vă speriați! Suntem pe drumul cel bun!

Pregătim prunele spălându-le, le lăsăm cu sâmburi. Apoi punem într-un castron lângă noi niște făină, presărăm o tavă mare cu făină și îi dăm bice: cu mâinile cu făină luăm câte puțin din lipiciosul aluat, putem pune scorțișoară dacă vrem și/sau puțin zahăr (eu aș recomanda să nu puneți nimic, eu am pus scorțișoară dar a fost destul de greu să formez apoi bilele), punem pruna la mijloc și formăm o bilă drăguță pe care o dăm prin făina din castronul pregătit și o așezăm cu drag pe tavă. Procedăm la fel și pentru restul, pâni ni se acrește de atâția gomboți. O să aveți mâini super lipicioase, le dați prin făină pentru a facilita formarea de găluște.

Îi lăsăm cam 30 de minute să se odihnească, între timp punem apă într-o oală mare la fiert cu puțină sare. Tot între timp punem pesmetul într-o tigaie cu puțin ulei la rumenit câteva minute, apoi stingem focul și adăugăm zahăr și scorțișoară după gust. 

Când apa fierbe se pun câțiva gomboți cu grijă, fără a-i suprapune, eu am pus cam 10. Lăsăm să fiarbă cam 10 minute la foc mediu, fiți atenți când încep să plutească, mai umblați pe fundul oalei cu o spumieră sau cu o lingură de lemn pentru a-i dezlipi, din acel momentul în care plutesc îi mai lăsăm cam 5 minute. Când îi scoatem ei trebuie să fie moi, dar fermi, să nu se destrame. Îi punem într-o oală cu apă rece și cu puțină sare, iar când s-au răcit îi scoatem frumos și îi tăvălim prin pesmetul înmiresmat și îi așezăm la locul lor de odihnă, într-o cratiță, castron, farfurie, etc. Se repetă operațiunea pentru toată hoarda de gomboți. Ei se țin acoperiți, la rece. Dar au textura cea mai bună proaspeți, la temperatura camerei.

Mic dejun zmeuros

Indrediente:

• 2 căni de zmeură
• 4 linguri de semințe de chia
• 5 linguri de granola (rețeta aici)
• nuci, migdale, semințe etc

Am lăsat zmeura puțin zbrobită cu semințele de chia la frigider pentru vreo 30 de minute. Apoi am presărat peste niște granola home made sau cumpărată și niște nuci moldovenești, destul pentru un mic dejun delicios, sănătos și arătos.

Bile proteice cu nuci, canepa si roscove

Altă tentativă de scăpa de ingrediente semi-expirate de care efectiv nu mai am niciun chef, cum ar fi pudra proteică de cânepă. Oricât de benefică și sănătoasă ar fi ea, oricât de multe proteine ar avea, gustul nu este nici pe departe unul atrăgător (de pământ) dacă nu este folosită cu puțină imaginație și dibăcie, adică bine camuflată printre alte ingrediente mai gustoase. În lipsă de timp și de alte idei, am fabricat rapid niște bile extra banale, folosind alături de pudra mea dragă și scârboasă, nucile delicioase primite de la bunica mea din Moldova, alese personal de ea, bio și ecologice, nevăzute de niciun strop de poluare, doar de ciorile înfometetate ale satului.

Ingrediente pentru vreo 15 bile mici:

• 3/4 cană de curmale fără sâmburi
• 1/2 cană de miez de nucă
• 1/2 cană de praf de roșcove (carob)
• 1 cană de praf proteic de cânepă, sau alt praf proteic pe care vreți să îl mascați
• 1/4 cană de ulei de cocos solid
• 1 linguriță plină de praf de ghimbir
• 1/2 cană de apă

Se toarnă apa clocotită peste curmale, eu am pus atâta apă încât să aibă curmalele destul să se înmoaie, dar nu atât de mult încât să le acopere complet (da, știu, trebuia să o măsor, bat-o nevoia să o bată!) se lasă 15 minute. Între timp se macina nuca în robotul de bucătărie, apoi se pun toate ingredientele în robot, mixând bine. Se mai ”frământă” manual (dacă iese prea moale, mai punem niște pudră miraculoasă proteică sau nuci, iar dacă e prea tare, știți voi, puțină apă, dar mai bine mai tare decât mai moale, o să mă pomeniți când vă veți chinui să le înfulecați și bilele vor curge printre degete), se formează bile care se țin într-un recipient bine sigilat, la rece.

Naut copt

Poate cel mai simplu fel de mâncare pe care îl puteți face la cuptor, în afara folosirii lui pentru încălzit mâncare, dar cine face asta până la urmă (probabil acei fanatici anti-cuptor-cu-microunde, printre care probabil mă număr și eu)?
De ceva vreme tot doream să încerc năutul preparat astfel, dacă se poate numi preparat simplul fapt al aruncării sale cu nepăsare în cuptor. Fiind un adept înflăcărat al alegerii alimentelor pe baza conținutului lor nutritiv, năutul se numără printre ingredientele mele din top 10 (să nu uităm de hummus, hummusul divin, fără de care nu ar exista nici început, nici sfârșit pe această crudă lume - și în același timp răspunsul la eterna întrebarea ”ce ai alege să mănânci pentru tot restul vieții tale dacă ar fi să o petreci pe o insulă pustie, unde hummusul crește evident în copaci?”!).

Ingrediente pentru 2-3 porții:

• 3 conserve de năut scurse de apă
• 1/2 linguriță de sare (sau mai puțin, după gust de fapt)
• 2 lingurițe de chimen
• 1/2 linguriță de fungi de chili
• 2 linguri de ulei de măsline

Fulgii de chili și chimenul se dau prin râșnița de cafea. Se amestecă toate ingredientele. Năutul se pune într-o tavă cu hârtie de copt, la cuptor la 180 de grade, pentru vreo 45 de minute, până devine ușor crocant dar nu uscat. Ta da! 

Și pentru că o rețetă și o seară calmă de duminică nu este niciodată completă fără de un strop din otrava depresiei. V-a trecut vreodată prin cap gândul că oricât de mult ați încerca, oricât ați da tot ce e mai bun de la voi, tot nu va fi de ajuns? Că sunteți sortiți urmării eterne a acestui drum fără nicio sparanță de reușită, ca un blestem afurisit de care nu mai puteți scăpa niciodată, pentru că, în primul rând, nu vreți să scapați de el? Nu este o condamnare la moarte, este și mai rău, o condamnare la mediocritate! Mereu umbra, mereu tentativa, mereu planurile, mereu calculele nesfârșite, mereu dorința, niciodată împlinirea.

Chiftele über spicy cu porumb

Fără alte bla bla-uri, pentru că sunt într-o groapă de inspirație, iată rețeta:

Ingrediente pentru vreo 10 chiftele mărișoare:

• 3/4 cană de făină 550 sau 000 (eu am folosit 550, vroiam să aiba mai mult gluten. Uaaaa! Gluten! Inamicul nr 1! Mai nou este la modă să ai intoleranță la gluten, am observat :P)
• 6 linguri de mălai
• 3/4 cană de apă (eu am folosit zeama din conservele de porumb și am completat cu apă)
• 2 conserve de porumb
• 1/4 linguriță de bircarbonat de sodiu
• 1/4 linguriță de sare sau mai mult dacă este necesar (vă rog să nu fiți acel gen de bucătar care nu gustă nimic din ce gătește, ci un hulpav care abia așteaptă să lingă castronul de la prăjituri)
• 1/2 linguriță de fulgi de chili (sau mai puțin pentru că ies foarte iuți)
• piper după gust (da, pentru că mereu se poate mai iute!)
• o mână de frunze de busuioc tăiate (se pot înlocui cu pătrunjel dacă nu aveți la îndemână, dar recomand totuși să cumpărați deoarece nimic nu se compară cu gustul dumnezeiesc al busuiocului proaspăt!)
• 1 ceapă roșie medie tocată mărunt
• 3 căței mari de usturoi tocați mărunt

Am amestecat toate ingredientele în afară de porumb și busuioc, pe care le-am adăugat după vreo 10 minute, lăsând aluatul puțin să se ”odihenească” (se mai îngroașă puțin).

Am pregătit o tigaie cu puțin ulei de rapiță sau whatever, iar când acesta s-a încins, am adăugat câte o lingură din acest amestec, formând un fel de chiftea turtită. Se rumesc foarte repede, așadar am dat focul mai mic să nu se ardă, când sunt aurii, cam în 30 de secunde-1min, le-am întors pe cealaltă parte. 

Am observat că au absorbit mult ulei, așadar le-am scos într-o tavă cu un servețel de bucătărie. 

Se mănâncă preferabil calde :o) Eu mai mai că scoteam boabele desprinse de pe margini direct din tigaia încinsă, gustul de porumb prăjit este irezistibil (probabil ceva amintiri uitate din copilărie când în serile răcoroase de august bunica ne făcea porumb copt).

Salata de cartofi

Salată extraordinar de simplă, sunt sigură că aveți deja toate ingredientele necesare, dacă nu, mama sau bunica sigur le are, iar rezultatul este unul neașteptat de bun, care place până și celor mai înrăiți carnivori (probabil nici nu își dau seama că este 100% vegană). Am mâncat pentru prima oară acestă salată nu cu mult timp în urmă, alături de celelalte preparate fabuloase gătite de mâinile iscusite ale mătușii mele de la Botoșani, singura persoană din lume pe care am văzut-o excelând la multitasking în bucătărie cu o viteză nemaipomenită, dar și cu rezultate pe măsură. Eu de obicei dacă mă risc să paralelizez 2 feluri (mininul pentru a se putea intitula cu mândrie multitasking) ajung să eșuez fabulos în ambele tentative, cu urmări din cele mai grave, cum ar fi mâini tăiate sau arse, farfurii sparte, mâncăruri ruinate, dezastru complet și munți de vase nespălate.

Așadar, fără alte ocolișuri prin desișurile poveștilor mele de bucătărit, vă ofer rețeta simplă a salatei de cartofi a mătușii mele Angela.

Avertisment, nu știu dacă rețetă este cuvântul potrivit, pentru că eu am făcut-o azi mai mult după ureche și după gust în ceea ce privește cantitățile folosite, așa că vă recomand să faceți și voi la fel. Poate vă place mai dulce (atunci folosiți mai mulți cartofi), mai arcă (atunci puneți mai multe murături), mai iute (atunci aruncați cu ceapă din belșug).

Ingrediente:

• 1kg de cartofi medii pentru salată (nu știu ce soi sunt, dar dacă scrie pe ei pentru salată, atunci e bine. Da, știu, cum o bucătăreasă oribilă că nu știu așa ceva!)
• 1/3 kg ceapă
• 1/3 kg castraveți murați
• 1/3 kg gogoșari murați
• ulei de măsline
• sare și piper după gust

Cartofii trebuie întâi și întâi fierți în coajă apoi lăsați la răcit. Se taie bucăți. Ceapa se taie julienne (adică fâșii), la fel și gogoșarii, iar castraveții felii subțiri. Amestecăm tot, punem sare, piper dacă vrem (eu nu am pus acum) și ulei de măsline cât dorim. Amestecăm bine de tot fără milă, aici intervine magia, acesta este secretul reușitei acestui preparat: cartofii trebuie să se sfarme un pic pentru ca ei (sau amidonul) împreună cu uleiul și cu zeama lăsată de murături să formeze un fel se sos care acoperă și înglobează toată salata (ca o maioneză). Dacă acest lucru nu se întâmplă, mai amestecați câteva secunde.

Rezultat bun, toată lumea mulțumită la masa de Crăciun (nu vă faceți griji, nu doar asta a fost pe meniu, mama mea s-a întrecut ca în fiecare an cu preparate pentru toți mofturoșii din casă, de la cei mai vicioși carnivori, la vegetarieni, la cei mai sălbatici vegani - asta pentru că era cât pe ce să mușc pe cineva de gât când am fost alungată din mediul meu natural, sufrageria, unde îmi făceam în liniște și pace pistol squaturile, pentru a face loc mesei festive de Ajun de Crăciun. Lecția învățată: Ateție, veganul mușcă! Nu deranjați niciodată un animal nedomesticit în timpul antenamentului! Și pentru mine: În ziua de Crăciun contează și alții, nu numai tu, așa că poți da skip antrenamentului.)

Iar pentru a încheia povestea într-un mod festiv și liniștitor, vă las cu cea mai tandră îmbrățișare surprinsă între Țițel și Loredana, pe ascuns evident, căci oficial sunt dușmani de moarte.

PS: Da, cred sunt ”a cat person”. Nu mă înțelegeți greșit, îmi plac la nebunie câinii, ca și toate animalele de altfel, dar trebuie să recunoașteți că e ceva la pisici ce vă scoate din minți, nu e așa? Nu poți trăi cu ele și nici fără ele. Nu au ele loialitatea, privirea inteligentă și prietenoasă a cățeilor, dar trebuie să le accepți așa cum sunt: frumoase, încrezătoare, libere, sălbatice, o clipă pufoșenii adorabile alintate de valuri de afecțiune iar în altă clipă mașinării de ucis fără milă gata să îți sfârtece beregata. Este definiția relației abuzive și dezechilibrate de care nu te mai saturi. Yes, you've got to love cats!

Pateu de broccoli cu avocado si rosii uscate

Într-o asemenea duminică frumoasă, cine și-ar fi dorit să gospodărească în bucătărie când putea să se plimbe prin soarele călduț de sfârșit de toamnă. După o mică excursie la grădina zoologică, năpădită de tinere familii cu mici copii, unde am petrecut majoritatea timpului privind căprițele drăgălașe, iar apoi într-o discuție aprinsă despre diferența dintre sunetele făcute de oi și de capre (baaaa vs meeee, toată lumea știe asta! până și copii, este chiar primul lucru învățat de la părinți), am ajuns acasă cu o plasă plină de verzituri din care mi-am făcut rapid (spun mi-am făcut, pentru că din nefericire, în această casă sunt singura care își mănâncă verziturile și ”ciudățeniile” vegane și sănătoase) o masă simplă, rapidă și gustoasă. 

Ingrediente pentru 2 porții (sau una gigantică, ca pentru oameni mare înfometați):

• 1/2 dintr-o inflorescență de 500g de broccoli (nu spun 250g pentru că tulpina groasă nu se pune)
• 1 avocado mărișor, bine copt
• 1 legătură mică de pătrunjel
• 4 căței de usturoi (o da, pentru că ne plaaaace muuult usturoiul)
• 6 roșii uscate tăiate (cele din borcanul cu ulei)
• sare după gust
• fulgi de chili după gust

Toate ingredientele în afară de roșiile uscare le-am pus în robotul de bucătărie, apoi le-am adăugat și pe ele amestecând cu o lingură. 

Muffins proteice cu făină de hrișcă, spanac și roșii uscate

O mică atenționare înainte de încerca această rețetă. Dacă nu știți ce gust are hrișca, veți avea poate o surpriză să nu vă placă (nici mie nu mi-a plăcut prima oară, iar acum nu mă mai satur de gustul ei simplu și pământiu). It's an acquired taste, cum ar spune alții, sau it grows on you.

De ce am ales hrișca? Pentru că are un conținut ridicat de proteine de înaltă calitate, sau complete (sunt prezenți toți cei 9 aminoacizi esențiali, inclusiv lizina). Prin urmare merită un mic efort de a vă obișnui cu gustul ei ciudat pentru a putea beneficia de această însemnată calitate. 

FYI: Dar dacă sunteți chiar pasionați hrișcă, la Prospero a apărut de curând o pâine nouă, 100% cu hrișcă, fără gluten. Yey!

Ingrediente:

• 1 1/4 cană de făină de hrișcă
• 1 1/4 cană de făină normală (000) de grâu
• 1 linguriță de bicarbonat de sodiu
• 3/4 linguriță de sare
• 1 cană de spanac crud, mărunțit în robotul de bucătărie
• 3/4 cană de roșii uscate tăiate mărunt (cele din borcanul cu ulei)
• 1/2 cană de unei de măsline extravirgin
• 1 cană de lapte vegetal
• 2 lingurițe de oregano uscat
• susan pentru decorat

Făina de hrișcă, cea de grâu, sarea și bicarbonatul se amestecă cu un tel. În alt castron se combină restul ingredientelor, apoi se toarnă peste primul (sau invers). Muffins-urile se pot decora cu susan sau ce vreți voi. Se țin la cuptor la 180 de grade pentru 35 de minute.

And that's all. Nu uitați să urmăriți și episodul următor din ”gătit cu făină ciudată” în care voi prepara blodies cu făină de amaranth și cartofi dulci (da, iar cartofi dulci!). Amaranthul este de asemenea o proteină completă,  inclusiv lizina (cu toate că hrișcă are un conținut mai ridicat de proteine și este mai ieftină), are și ea un gust mai funky, sau hipersănătos. 

Time To Bake

Time to bake, time to bake

All the goodies I will make

Sweet potatoes I shall take

Put them all inside a cake

Numero Uno: Brownies cu cartofi dulci, fara zahar

Ingrediente pentru o tavă mică:

• 1 cană de fulgi de ovăz, mărunțiți
• 1 cană de migdale crude, mărunțite
• 2 căni de pireu de cartofi dulci
• 1/2 cană de lapte de migdale sau alt lapte vegetal
• 30 de curmale tăiate mărunt
• 10 linguri de cacao
• vanilie

Cartofii dulci i-am făcut din nou la aburi cu o zi înainte, iar când i-am folosit i-am zdrobit doar cu furculița (ei se păstrează la frigider într-un recipient închis).

Migdalele crude le-am măcinat fin.

La fel și fulgii de ovăz.

Apoi am combinat toate ingredientele, am pus aluatul într-o tavă cu hârtie de copt, tava la cutor pentru 30 de minute la 180 de grade.

Numero Due: Bile energizante cu cartofi dulci si fulgi de ovaz, fara zahar

Ingrediente pentru vreo 8 porții:

• 1 cană de fulgi de ovăz
• 1 1/2 cană de cartofi dulci fierți la aburi, răciți și zdrobiți
• 1/2 cană de caju crud
• 1 cană de curmale fără sâmburi
• 1 linguriță de praf de ghimbir sau 1 lingură de ghimbir proaspăt ras
• nuci/semințe pentru tăvăleală

Caju-ul l-am lăsat în puțină apă, cât să îl acopere minus câțiva milimetri (off, nu știu ce să mai zic, nu este o știință exactă :P), cam 2 ore. Apoi am pus totul (inclusiv apa) în robotul de bucătărie alături de curmale, am blenduit bine. Am amestecat restul ingredientelor cu o spatulă de silicon (sau whatever lingură de lemn aveți prin bucătărie). Înainte de a forma bilele am mai lăsat să se ”odihnească”  ”aluatul” la frigider, castronul fiind acoperit cu o folie de plastic, timp de 1h. Bilele le-am tăvălit prin ce semințe aveam la îndemână: in și susan, dar se pot folosi fulgi de cocos, mac, cânepă, nuci măcinate, etc.

Bilele le-am pus la urmă într-un castron acoperit la frigider.

Time to sleep, time to sleep

Start the counting of the sheep

Feel so tired I could weep

Belly full and dreams so deep

Six down, four to go :o) Ne vedem data viitoare într-un nou episod din ”Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de cartof dulce”.

Povești dulci de adormit șoferii

Scena 1: Mașină mică roșie merge dintr-un capăt în celălalt al orașului învăluită într-un nor mare și negru de fum, însoțită de claxoanele disperate ale celorlalți participanți la trafic. Cauza: frâna de mână trasă.
Scena 2: Mașină mică roșie ajunge în situație absurdă de a fi ”sandwitched” între două alte mașini. Rezultatul: panică absolută, încurcarea paricipanților la trafic și evident, o tamponare (cu un BMW fancy smancy evident, nu se putea altfel).
Scena 3: Mașină mică roșie dă cu spatele în ală mașină mică roșie.
Scena 4: Mașină mică roșie trece în grabă semaforul pe galben și ajunge înfiptă în fundul alteia din capătul opul al intersecției.
Scena 4: Mașină mică roșie se plimbă liniștit într-un peisaj absolut feeric de iarnă în care fulgi mari și pufoși se aștern calm pe carosabil (cred că suspectați ce urmează). 5 minute mai târziu mașina mică roșie de odihnește pașnic într-un șanț căptușit bine cu neaua proaspăt așternută.
Scena 5: Mașină gri (de data asta este împrumutată, dar șoferul rămâne din nefericire același neghiob) parchează în iarba deasă și frumoasă de primăvară, implantând-o perfect într-un stâlp ascuns de buruienișul înșelător și hapsân.
Scena 6: Mașină mică roșie cu bara spate proaspăt schimbată și vopsită iese din parcarea de acasă, manevră efectuată de cel puțin 1000 de ori, dar în acea nefericită zi ajunge cu fundul (nou nouț) în mașina vecinilor de bloc (Audi, evident, nu jaf de mașinuță mică roșie).
Scena 7: Mașină nou nouță, mândră și deocheată, iubită și adorată, ajunge pe mâinile cataclismice ale șoferului în cauză, astfel, nici la 1 lună de existență pe lumea aceasta nemiloasă și amară, este izbită cu spatele de un zid din parcare (trebuie să se mai știe că minunăția este dotată cu senzori funționali de parcare pe toate părțile). Asta în aceeași zi în care stăpâna a petrecut un porcoi de ore de online shopping pentru a-i alege cele mai frumoase ghetuțe de iarnă :o( Vai și amar de capul nostru!

Ce au în comun toate aceste scene? Același șofer nechibzuit, aiurit și tâmpit. Adică subsemnata. Gata, totul a ieșit la iveală, I am a lousy driver! Așadar, feriți-vă zidurile de la casă, gardurile, șanțurile, stâlpii din iarbă și toate obiectele neînsuflețite și statice că s-ar putea să vă pară nespus de rău de mutilarea lor!

Bun, acum că am mărturisit tot ce am avut pe suftet în toți acești ani fatali de șofat, putem trece la lucruri importante, nu e așa? Cum ar fi noi rețete cu preaiubiții mei cartofi dulci! De data aceasta cartofi dulci devin și mai dulci, încorporați în deserturi simple și savuroase.

Budinca de chia cu cartofi dulci si banane

Ingrediente pentru 1 porție mare sau 2 mai mici:

• 1 cană de lapte vegetal
• 1 banană bine coaptă
• 4 linguri de semințe de chia
• 1 cană de cartofi dulci tăiați bucăți, fierți la aburi și răciți
• 1/2 linguriță de praf de scorțișoară

Toane ingredientele se amestecă (banana și cartofii dulci se zdrobesc), se lasă 30 de minute pentru ca semințele de chia să absoarbă din lichid, iar la final avem un mic dejun foarte sățios, plin de proteine și carbohidrați sănătoși!

Muffins spicy cu cartofi dulci 

Ingrediente pentru 12 bucăți:

• 1 cană de făină integrală de ovăz
• 1 cană de făină albă normală
• 1 linguriță de bicarbonat de sodiu
• 1/2 linguriță de sare
• 3 lingurițe de mix de condimente 7 spices (sau scorțișoară, nucșoară, ghimbir, piper amestecate)
• 1 1/2 cană de lapte vegetal
• 1/3 cană de ulei de floarea soarelui
• 1 1/2 cană de cartofi dulci fierți și zdrobiți
• 3/4 cană de zahăr muscovado
• 100-150g de stafide aurii

Ca de obicei, am amestecat separat făina albă, cea de ovăz, sarea, bicarbonatul și condimentele. În alt castron am combinat restul ingredientelor, în afară de stafide. Apoi am turnat peste făinurile, am omogenizat bine iar la final am adăugat stafidele. Aluatul în tavă, tava la cuptor la 180 de grade pentru 55 de minute (da, ați auzit bine, 55 de minute!). Stăpâniți-vă să deschideți cuptorul mai repede pentru a verifica dacă sunt coapte, numai dacă nu cumva simțiți miros de ars :P În caz contrar, muffinsurile crescute mândru se vor turti la final, și nu vrem asta, nu e așa? Așadar, abțineți-vă și lingeți castronul cu aluat între timp (this is how I do it, altă preferință culinară absconsă de-a mea, alături de consumul supelor și dospiturilor extraordinar de fierbiți).

Sweetpotatoholism

Dragi citiori, mă numesc Ami, sau Ana (it depends on the observer) și sunt dependentă de cartofii dulci. Am descoperit recent. Boala este foarte grea, medicii zic chiar incurabilă, zilele trec dureros fără a putea consuma substanța în cauză (cu toate că încerc din răsputeri să o ascund de ochii lumii, prin buzunare, poșete, cutii de ceai), nopțile în pură agonie, tinerețile sunt irosite pe abuzuri halucinante, lacrimi de plăcere, iar serile izolate în bucătăria singuratică alături de rețete tomnatice savuroase și calde. There it is, I said it, I am a junkie! I am utterly, head over heals in love! Cum ar spune W. H. Auden: He was my North, my South, my East and West, My working week and my Sunday rest.

Cum a început totul? Ne cunoaștem de multă vreme, în fiecare toamnă pentrecem mult timp înpreună,   avem multe în comun (cum ar fi... suntem dulci și sănotoși, I would say...), multe amintiri ne leagă deja, cum ar fi micul dejun sau prânzul, dar niciodată nu m-aș fi gândit că această relație fugitivă poate însemna mai mult. De multe ori treceam pe lângă mormanul cu frumoșii aliniați cartofi dulci, le aruncam o privire înduioșată și treceam mai departe, alte dăți privirea era mai provocatoare și nu rezistam tentației de a apuca câțiva și a-i răpi, a-i tortura la aburi sau la cuptor în schimbul unor senzații ce greu se pot exprima în cuvinte. Dar toamna aceasta, relația noastră a luat altă întorsătură, când, în sfârșit, mi-am dat seama că locul nostru este mereu unul lângă altul, pe veșnicie! Gândurile mele mereu și mereu rătăceau spre acel loc călduț și familiar unde știam că îi voi găsi pe ei așteptându-mă, alinându-mi durerea și oferindu-mi de fiecare dată momente nesfârșite de beatitudine. Acolo era acasă.

Așadar, pentru a sărbători această uniune preafericită, destinată multor ani petrecuți împreună, până la adânci bătrâneți, am decis să îmi pun o provocare culinară: 10 rețete cu cartofi dulci. În acest episod vă voi prezenta un mic dejun și un prânz ce nu necesită decât foarte puține indrediente, doarece nu vrem să eclipsăm divinitatea dragului meu cartof dulce, nu e așa?

Bruschete cu cartofi dulci si unt de arahide

Ingrediente pentru o porție:

• 1 cartof dulce
• 4 felii de pâine de secară, prăjită
• unt de arahide

Am preparat cartoful dulce (sau cartofii, dacă faceți unu, hai mai bine să faceți mai mulți, sunt mult prea delicioși) cu o zi înainte prin tăierea lui în bucăți, fierbere la aburi cam 30 de minute, apoi la cuptor cu ulei de măsline (cam 15 minute) pentru a se rumeni frumos pe toate părțile. You get the idea :o) It haz to be perfection! 

Apoi am asamblat totul, peste pâinea prăjită am pus o pătură crocantă, ușor sărată de unt de arahide (preferabil home-made, altfel orice unt de arahide fără prostii din comerț, adică ce conține doar arahide + sare), iar în acest culcuș savuros, am așezat cu drag bucăți de cartof dulce copt. 

Risotto de hrisca (sau hrișcotto) cu cartofi dulci

Ingrediente pentru o porție:

• 1/2 cană hrișcă uscată
• 1 cartof dulce
• 2 căni de supă de legume
• ulei de măsline, sare 

Am preparat cartoful dulce la fel ca înainte.
Hrișca am fiert-o în supa de legume până ce s-a îngroșat (ei, supa de legume nu am făcut-o acum, nu sunt chiar așa o gospodină desăvârșită, ci a apărut ca prin magie dintr-un cub de supă de legume, bio, evident. Se poate folosi și de la cutie - citiți eticheta să nu conțină și alte giumbușlucuri pe lângă legume), cam 15 minute, apoi am stins focul și am mai lăsat acoperit pentru 15 minute. La final am asamblat totul, am mai presărat niște ulei de măsline și gata. Perfection!

Nu ratați episodul următor când voi pregăti nimic altceva decât cel mai seducător și mai simplu desert posibil (cel puțin pentru sweet potato maniacs). So stay tuned!

Budincă matinala cu hrisca si seminte de chia

Într-o asemenea dimineață rece și cețoasă de sfârșit de octombrie, unii se trezesc comod în patul lor molcuț și rămân la căldurică lenevind câteva ore, alții mai harnici se duc sârguincios plini de energie la clasa de cycling, iar alții și mai harnici, se duc la traininguri, unde sunt ținuți captivi toată ziua pentru scopul nobil al îmbunătățirii de sine. Oricine ați fi, micul dejun este esențial pentru a vă ține în viață și a duce la bun sfârșit orice ați începe în această miraculoasă dimineață. Eu am optat pentru multe proteine, oarecum speranțele sunt mari ca după cele 8 ore de captivitate petrecute pe un scaun, la o masă, într-o încăpere cu pereții albi (și gratii), mă voi răsfăța (sau tortura) diseară cu tot ce am mai bun în arsenalul de exerciții de picioare. Yum!

Așadar, fără alte aberații sau ocolișuri, iată rețeta pentru o porție:

• 1/2 cană de hrișcă uscată
• 2 linguri de semințe de chia
• 1 cană de lapte vegetal
• o mână de nuci
• 5-6 curmale mari tăiate bucăți
• o banană bine coaptă
• alte fructe proaspete (opțional)

Am lăsat hrișca și semințele de chia în lapte, într-un castron acoperit, la frigider peste noapte. 

Dimineața am adăugat restul ingredientelor: banana zdrobită, curmalele tăiate bucăți, nucile și fructe proaspete dacă aveți (eu m-am săturat de eternele mere la ai mei din livadă, cel puțin dimineața aceasta). 

Zi perfecta de toamna si melci cu praz si busuioc

Nu putea să fie ziua mai frumoasă, soare blând, iarbă crudă ca de primăvară, recoltă bogată în grădină, cățel fericit care azi a învățat să latre pentru prima oară. Probabil sigurul lucru enervant de azi a fost descoperirea unor zgârieturi de pisică pe caroseria mașinii - pisicile astea de la bloc așa îți mulțumesc că le îngrijești și le hrănești zi de zi (să nu mai povestim de masca mașinii roasă de un câine acum câteva săptămâni...)
Dar să revenim la această zi perfectă care încă nu s-a terminat, atât de perfectă încât mă invită călduros la un antrenament ucigător de la JM pe terasa scăldată în soare (offf, de ce??? poate dacă ploua și era frig nu mă simțeam atât de vinovată că lenea pune stăpânire deplină pe toate simțurile mele de șopârlă amorțiță în soare - dar totuși nu am fost chiar atât de leneșă azi: am reușit să gătesc niște melcișori sărați în reprizele de cules struguri din grădină, pentru vin, evident).

Între timp Marușca doarme epuizată de atrenorul ei, Vlad, care este la fel de extenuat ca dânsa, hibernând în neștire în casa răcoroasă sub straturi straturi de plapume.

Dar restul lumii a fost harnică la culesul de struguri.

Descoperirea zilei au fost niște căpșuni de toamnă.

Pentru melcișori, ingredientele au fost din producție proprie, mai puțin măslinele și lactatele (da, din nou o rețetă non-vegană, adică lacto-vegetariană, I am not perfect!).

Ingrediente pentru 2 tăvi de melcișori:

• 2 căni pline vârf de făină
• 1 plic de praf de copt
• 1/2 linguriță de sare
• 100g de unt
• 375ml de iaurt
• 100g de măsline (aprox, nu le-am cântărit, nu cântăresc niciodată nimic, horror of horrors!)
• 200g de mozarella (aprox) rasă
• o legătură sănătoasă de busuioc
• un praz (din grădincă, evident :o) )
• 1/2 cană de sos de roșii (din producție proprie)

Aluatul nu poate fi mai simplu de făcut: se amestecă toate ingredientele, adică făina, sarea, praful de copt, untul și iaurtul. Se împarte în jumătate, fiecare jumătate se întinde în formă dreptunghiulară, apoi se unge cu sosul de roșii și se presară restul ingredientelor. Se rulează încet, apoi se taie felii cam de 2cm.

Rezultă 2 tăvi care se țin la cuptor cam 20 de minute, la foc mediu. S-ar putea ca a doua tavă să fie gata mai repede.

Iar cum am lungit-o destul, mă voi alunga singură pe terasă pentru ultimele raze de soare alături de Jillian!